Europa noastră

Hipertensiunea afectează aproximativ un miliard de persoane la nivel mondial (20% din populaţia adultă) şi se anticipează că această cifră va creşte la 1,5 miliarde până în anul 2025^2,3,4. Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai importante cauze de morbiditate şi mortalitate prematură care pot fi prevenite în ţările dezvoltate, dar şi în ţările în curs de dezvoltare^5,6. În România, aproximativ 40% din populaţie este hipertensivă, în timp ce rata de control a tensiunii arteriale este de numai 18%¹. Prevalenţa hipertensiunii arteriale în boala de rinichi diabetică poate să ajungă până la 96% la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 şi macroalbuminurie⁷. Drept răspuns la această realitate alarmantă, compania sanofi-aventis a avut iniţiativa ca, în parteneriat cu Societatea Română de Nefrologie şi cu Grupul de Lucru pentru Hipertensiune Arterială al Societăţii Române de Cardiologie, să organizeze cu ocazia Zilei Mondiale a Hipertensiunii (sărbătorită anual în data de 17 mai) o campanie naţională care atrage atenţia asupra pericolului de dezvoltare a afecţiunilor renale, provocate de hipertensiunea arterială.

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”, spital de copii cu tradiţie în România, a împlinit 124 de ani de activitate. Pentru a marca evenimentul au fost invitaţi medici din vechea generaţie a spitalului de copii, cadre medicale actuale precum şi jurnalişti. La conferinţa de presă prilejuită de eveniment au participat în calitate de speakeri: prof. dr. Dan Mircea Enescu, managerul instituţiei, prof. dr. Ioan Bâscă, şeful Clinicii de Chirurgie Pediatrică şi dl. prof dr. Dumitru Orăşeanu, şeful Clinicii Pediatrie III. Prof. dr. Ioan Bâscă a subliniat importanţa pe care o are spitalul la nivel naţional. Astfel, de multe ori la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” se ajunge ajunge atunci când micul pacient pare că nu mai are nicio şansă. “Lucrăm de dimineaţa până dimineaţa şi pentru asta avem mulţumirea aceea incredibilă pe care numai noi, medicii, o putem înţelege. Numai noi ştim ce înseamnă să vezi un copil fericit după ce a fost tratat, operat, după ce a stat în reanimare şi care îţi întinde mânuţa sau pur şi simplu îţi sare în braţe când vine la control.” Prof. dr. Dumitru Orăşeanu a vorbit despre istoria frumoasă a spitalului şi a atras atenţia asupra ritmului de lucru din instituţie. Astfel, dacă în 1965 existau 460 de paturi şi se făceau în jur de 11.000 de consultaţii, în prezent având un număr mai mic de paturi se fac peste 30.000 de consultaţii anual.

Florin Schiteanu, tânărul în vârstă de numai 35 de ani, din comuna Godeni (judeţul Argeş) are nevoie urgentă de un transplant de rinichi care să-i salveze viaţa. De cinci ani, bărbatul suferă de insuficienţă renală cronică, o boală care îl ţine legat de aparatele de dializă. Calvarul său a început în anul 2004 când a fost diagnosticat cu glomerulonefrită, o afecţiune renală care împiedică rinichii să elimine excesul de apă şi să filtreze substanţele toxice. În timp, boala renală a evoluat în insuficienţă renală cronică. Medicii au pus un verdict dur pentru tinereţea lui Florin: singura variantă terapeutică este transplantul de rinichi. “Prima oară am fost internat în aprilie 2004, la Secţia de Nefrologie de la Spitalul “Carol Davila” din Bucureşti. După câteva luni, în acelaşi an, m-am transferat la Centrul medical Fresenius din Piteşti. De atunci sunt dependent de dializă, fiind nevoit să fac aceste sedinţe de trei ori pe săptămână. Este foarte greu”, ne-a povestit Florin. Suferinţele lui s-au accentuat din cauza complicaţiilor produse de boala sa renală. Din 2006, Florin a început să- şi piardă vederea, până când Florin a orbit. “Acum am o rană pe cornee şi de aceea am dureri mari”, a mai spus Florin.

Din 2006, bărbatul se află înscris pe lista de aşteptare a Institutul Clinic de Uronefrologie, Dializă şi Transplant Renal Fundeni pentru a primi un rinichi. El nu a încetat să spere în şansa lui de a fi acceptat pentru un transplant de rinichi. Această operaţie i-ar oferi o şansă la viaţă.  Problema  lui Florin, ca a tuturor românilor aflaţi în situaţia lui, este numărul mic de donatori de organe din România. Florin are nevoie de un donator de rinichi compatibil, pentru ca operaţia de transplant de rinichi să fie o reuşită. “Rudele mele de gradul I nu pot să-mi doneze rinichi din cauza incompatibilităţii”, a spus Florin.“Uneori, trag de mine, vreau să rezist. Te simţi extenuat, mai ales din cauza complicaţiilor produse de boala renală.

În perioada iunie 1997- aprilie 2010 numărul total al transplanturilor renale efectuate la Institutul Clinic de Uronefrologie şi Transplant Renal “Fundeni” a fost de 1102 cazuri. Din aceastea 80,5 % au avut drept rezultat rinichi funcţionali, în condiţiile în care rata de suces în Europa şi SUA este de 60-65%. Procentul ar putea fi chiar mai mare, întrucât 3,2% din receptori au fost pierduţi din evidenţă. La sfârşitul lunii aprilie 2010 erau în viaţă 853 din cei ce au beneficiat de un transplant renal, iar 782 de persoane nu mai au nevoie de dializă.

 Din cele 1102 cazuri de transplant renal realizate în cei 13 ani, 242 au implicat rinichi recoltaţi de la donatori aflaţi în moarte cerebrală şi transplantaţi (22% din total), iar restul au fost prelevaţi de la donatori în viaţă. Din totalul cazurilor de transplant renal, 1042 au avut drept receptor adulţi, iar 60 au fost către receptori copii.

Anii de vârf pentru transplantul renal la Institutul Clinic de Uronefrologie şi Transplant Renal “Fundeni” au fost 2007 cu 116 cazuri şi 2008 cu 114 cazuri.

Asociaţia Română de Urologie organizează în perioada 5-8 mai 2010, la Centrul de Conferinţe şi Congrese ROMEXPO din Bucureşti, al XXVI-lea Congres Naţional de Urologie ROMURO  2010.

Topica acestei ediţii va fi “Aspecte clinico-terapeutice ale patologiei urologice”.

În cadrul congresului, cei mai renumiţi medici urologi din România şi din străinătate vor prezenta lucrări pe teme de avangardă în domeniu. Printre acestea se numără: ”Cistoplastia de substituţie” (Prof. Dr. Ioanel Sinescu, președintele Asociației Române de Urologie, Conf. Dr. Gabriel Glück, şeful Clinicii II din cadrul Institutul Clinic de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni, Bucureşti), “Derivaţiile urinare continente”( Prof. Dr. D. Matei, Milano), “Abordul miniminvaziv în tratamentul chirurgical al tumorilor renale – nefrectomia radicală laparoscopică” şi “Tratamentul chirurgical al tumorilor renale cu tromb în vena renală şi/sau vena cavă” ( ambele de Petruţ B, Nechita F, Ţintilă B, Codreanu C, Popescu DS, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuţa”, Cluj-Napoca).

2 din 3 românii fumători cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani vor să se lase de fumat, iar 55% au avut deja mai mult de 3 tentative eşuate.   

57% dintre românii fumători au declarat că vor să renunţe la fumat, dar nu ştiu ce ar trebui să facă pentru a scăpa definitiv de această dependenţă, reiese din Raportul de Cercetare Cantitativă realizat de ISRA Center Marketing Research, în care s-a urmărit percepţia românilor asupra fumatului.

Conform aceluiaşi raport, aproximativ 2 din 3 românii fumători cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani vor să se lase de fumat, iar dintre cei care au încercat să renunţe, 55% sunt deja la cea de-a 3-a tentativa eşuată pentru că nu ştiu ce ar trebui să facă pentru a renunţa. Dintre cei care au încercat să renunţe definitiv la fumat, 78% au declarat că nu au făcut nimic concret în acest sens. Doar 6% dintre respondenţi au apelat la medic pentru a renunţa la dependenţa de fumat în contextul în care 51% dintre fumătorii români cred că medicul reprezintă cea mai credibilă sursă de informaţii când vine vorba de renunţare la fumat.

Agenţia Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency = EMA) subliniază că accesul la medicamentele care conţin celule stem nu trebuie permis decât în anumite condiţii controlate.  Agenţia Europeană a Medicamentului îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că pacienţilor li se oferă medicamente neautorizate care conţin celule stem, pentru tratarea unei game largi de boli grave şi care pun viaţa în pericol. Celulele stem sunt acele celule înzestrate cu capacitatea de a se multiplica şi diferenţia într-o diversitate de tipuri diferite de celule, precum de exemplu, celule ale creierului sau celule care produc insulina în pancreas. Celulele stem hematopoietice (din sânge) folosite pentru transplant în vederea restabilirii funcţiei măduvei osoase, nu fac obiectul acestor temeri. Acestea nu sunt considerate a fi medicamente. Până în prezent, în Uniunea Europeană (UE) nu s-a autorizat pentru punere  pe piaţă niciun medicament cu celule stem. Cu toate acestea, accesul la medicamente cu celule stem este încă posibil în anumite condiţii controlate, dintre care se pot enumera: participarea la studii clinice, programe de tip „compassionate use-uz compasional” sau administrarea unui medicament individualizat, în cadrul „scutirii în cazul utilizării în spital”.

Aceasta este concluzia care se desprinde din cel mai recent Eurobarometru, dat publicităţii astăzi de Comisia Europeană. 26% dintre români spun că sistemul funcţionează foarte prost, fiind cel mai mare procent din Uniunea Europeană, înainte de Grecia (25%), Bulgaria (24%) şi Ungaria (22%). Doar 3% dintre cetăţenii români cred că în ţara noastră "calitatea serviciilor medicale este superioară cel puţin faţă de un stat membru al Uniunii.

În jur de 2.000 de oameni din România trăiesc în fiecare zi cu teama că o simplă sângerare le-ar putea provoca moartea. În lipsă de informare, tratament adecvat şi şanse de integrare în societate,  pacienţii cu hemofilie din ţara noastră se confruntă cu izolare, dizabilităţi şi chiar cu riscul unei morţi premature.

Hemofilia este o tulburare genetică de sângerare caracterizată prin lipsa anumitor factori de coagulare. În absenţa acestor factori (factorii VIII sau IX de coagulare), pacienţii se confruntă, cu sângerări la nivelul articulaţiilor (încheieturilor) şi muşchilor şi chiar cu hemoragii interne. Aceste sângerări pot avea un impact dramatic asupra unui om, de la distrugeri la nivelul articulaţiei, stare de dizabilitate până la deces prematur.

Transmisă de mamele purtătoare, hemofilia este o boală genetică ce afectează numai bărbaţii. Conform statisticilor, în România există peste 1.800 de pacienţi cu hemofilie. Specialiştii cred însă că numărul real este mult mai mare, dat fiind că mulţi dintre pacienţi nu şi-au declarat boala sau nu au recunoscut simptomele pentru a cere îngrijiri medicale adecvate.

În data de 24 martie 2010, cu ocazia Zilei Mondiale Împotriva Tuberculozei, România marchează 7 ani de scădere continuă a incidenţei acestei boli: de la 142,2%₀₀₀ în anul 2002, la 99,9%₀₀₀ în anul 2009. Conform datelor comunicate de coordonatorul tehnic al Programului Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT), la Unitatea Centrală de Coordonare din cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“ au fost înregistrate în anul 2009 un număr de 21 457 de cazuri noi şi recidive de tuberculoză, cu 1 222 mai puţine decât în anul precedent. Scăderea a fost mai pronunţată la cazurile noi (de la 18 717 în 2008, la 17 866 în 2009), faţă de recidive unde scăderea este mult mai puţin spectaculoasă, dar constantă (3 591 cazuri în 2009, faţă de 3 962 în 2008). Cele mai importante realizări ale PNCT sunt menţinerea ratei de depistare a cazurilor de tuberculoză de peste 70% încă din anul 1995 şi a ratei de succes terapeutic de peste 80% din anul 2003, premize care au condus la scăderea semnificativă a incidenţei. Aceste rezultate aliniază România cu succes la alte ţări din Europa şi din lume în care se înregistrează o tendinţă favorabilă de reducere a endemiei acestei boli.